Banca Națională a Moldovei (BNM) întărește stabilitatea financiară prin modernizarea infrastructurii de plăți, alinierea la standardele europene și monitorizarea atentă a pieței valutare. Integrarea în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) a adus economii substanțiale pentru cetățeni și firme, iar un nou regulament privind reziliența operațională digitală este în consultare publică. Datele recente arată un sector bancar solid, cu expunere valutară limitată și o piață valutară echilibrată. Aceste evoluții confirmă că parcursul european al Republicii Moldova aduce beneficii concrete, nu doar teoretice. BNM joacă un rol central în coordonarea capitolelor de negociere cu Uniunea Europeană privind libera circulație a capitalului, serviciile financiare și politica economică și monetară.
SEPA: economii de milioane de euro și plăți mai rapide
De la aderarea operațională la SEPA, pe 6 octombrie 2025, plățile în euro între Moldova și țările participante au devenit semnificativ mai ieftine și mai rapide. Potrivit BNM, în primele șapte luni, cetățenii și companiile au efectuat peste 646.000 de tranzacții SEPA, cu o valoare totală de peste 4,8 miliarde de euro. Comisionul mediu plătit de clienți a fost de aproximativ 3,5 euro per tranzacție, față de estimări anterioare de la 20 de euro până la câteva sute de euro prin băncile corespondente. Aceasta a generat economii directe de circa 16,4 milioane de euro în primele șapte luni, iar pe bază anuală economiile ar putea ajunge la aproximativ 30 de milioane de euro.
Pe lângă economii, timpii de procesare s-au redus considerabil: majoritatea transferurilor credit SEPA se finalizează într-o zi lucrătoare, multe chiar în aceeași zi. Pentru companii, acest lucru înseamnă un management mai bun al fluxurilor de numerar, iar pentru persoane fizice, plăți transfrontaliere mai accesibile și previzibile. Integrarea a creat un nou reper competitiv pentru băncile moldovenești, care au fost încurajate să-și revizuiască politicile de prețuri, să îmbunătățească timpii de procesare și să investească în infrastructura digitală. Aderarea la SEPA a necesitat modernizarea sistemelor de plăți, implementarea standardului ISO 20022 și consolidarea cadrului de combatere a spălării banilor, ceea ce a sporit reziliența operațională a întregului sector bancar.
În plus, apartenența la SEPA a crescut atractivitatea pieței moldovenești pentru instituțiile de plată europene și companiile fintech, deschizând oportunități pentru parteneriate noi și servicii inovatoare. BNM a jucat un rol central de coordonare și reglementare, lucrând îndeaproape cu Consiliul European al Plăților și sprijinind băncile comerciale în procesul de pregătire tehnică și operațională. Următoarea etapă vizează extinderea participării la schemele SEPA și explorarea participării la SEPA Instant Credit Transfer, care ar permite plăți în euro în timp real între Moldova și țările SEPA.
MIA Plăți Instant completează infrastructura națională de plăți
SEPA și sistemul MIA Plăți Instant, lansat de BNM, sunt componente complementare ale strategiei de modernizare a plăților. MIA oferă plăți interne instant în lei moldovenești, disponibile non-stop, și a evoluat de la transferuri între persoane fizice prin număr de telefon la plăți prin cod QR, linkuri, solicitări de plată, plăți către comercianți, instituții publice și companii. Astăzi, MIA are peste un milion de utilizatori unici. Împreună, SEPA și MIA contribuie la reducerea costurilor tranzacționale, îmbunătățirea vitezei plăților, creșterea incluziunii financiare și reducerea dependenței de numerar. Experiența dobândită prin SEPA sprijină dezvoltarea infrastructurii de plăți instant și interoperabilitatea viitoare cu sistemele europene.
Reziliența operațională digitală: un nou regulament în consultare
BNM a inițiat pe 22 octombrie 2026 consultarea publică a proiectului de hotărâre pentru aprobarea Regulamentului privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar. Proiectul transpune parțial Regulamentul (UE) 2022/2554 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 decembrie 2022. Implementarea va începe la 1 ianuarie 2029 și se va aplica băncilor, societăților de plată, prestatorilor de servicii de informare cu privire la conturi, societăților emitente de monedă electronică, societăților de asigurare și reasigurare, precum și intermediarilor în asigurări și reasigurări care nu sunt întreprinderi mici și mijlocii. Scopul este alinierea cadrului normativ național la cel european, pentru a asigura că instituțiile financiare pot rezista și răspunde eficient la incidente digitale, protejând astfel stabilitatea financiară. Consultarea publică este deschisă până pe 8 noiembrie 2026, iar părțile interesate pot transmite obiecții, sugestii sau recomandări la adresa electronică dedicată sau la sediul BNM. Această inițiativă reflectă angajamentul BNM de a consolida reziliența digitală a sectorului financiar, un pilon esențial pentru încrederea în sistemul bancar și pentru integrarea europeană.
Supravegherea valutară: poziții deschise reduse și piață echilibrată
Datele BNM privind poziția valutară agregată pe sistemul bancar în luna septembrie 2026 arată o expunere valutară limitată. Activele valutare ale băncilor au constituit în medie 59,3 miliarde lei, iar obligațiunile valutare – 59,1 miliarde lei. Poziția valutară deschisă lungă a băncilor a fost în medie de 344,3 milioane lei, iar poziția valutară deschisă scurtă – 195,9 milioane lei. Raportul poziției valutare deschise lungi la capitalul eligibil a fost de 1,30%, iar al celei scurte – 0,76%, indicând un risc valutar redus. Pentru cetățeni și companii, aceasta înseamnă că băncile sunt mai puțin vulnerabile la fluctuațiile cursului de schimb, ceea ce contribuie la stabilitatea financiară generală.
Pe piața valutară, în septembrie 2026, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta netă de la persoanele fizice a fost de 97,4%, comparativ cu 110,3% în august. Oferta netă de valută de la persoanele fizice s-a majorat cu 7,9 milioane EUR (+2,0%), în timp ce cererea netă de la agenții economici a crescut cu 54,9 milioane EUR (+15,5%). BNM nu a efectuat intervenții pe piața valutară locală. În structura ofertei nete de la persoanele fizice, moneda unică europeană a dominat, cu o pondere de 66,2%. Cursul leului moldovenesc în raport cu euro a variat în medie de la 20,0541 EUR/MDL în august la 20,1034 EUR/MDL în septembrie.
Aceste date reflectă o piață valutară relativ echilibrată, unde oferta de la persoanele fizice acoperă aproape integral cererea agenților economici. Faptul că BNM nu a intervenit sugerează că piața funcționează eficient, fără presiuni excesive asupra cursului. Pentru populație, stabilitatea cursului de schimb înseamnă predictibilitate pentru remitențe, economii și tranzacții transfrontaliere, iar pentru companii, costuri de import și export mai previzibile.
Surse: Banca Națională a Moldovei, Interviul Guvernatoarei BNM, doamna Anca Dragu, pentru Consiliul European al Plăților (EPC) la un an de la integrarea în SEPA; Banca Națională a Moldovei, Guvernatoarea BNM, doamna Anca Dragu, la Conferința Internațională GEBA: Stabilitate financiară, plăți moderne și integrare europeană; Banca Națională a Moldovei, Consultarea publică a proiectului Hotărâr1ii Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei „Pentru aprobarea Regulamentului privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar” (data-limită de prezentare a recomandărilor și propunerilor – 08.11.2026); Banca Națională a Moldovei, Poziţia valutară agregată pe sistemul bancar în luna septembrie 2026; Banca Națională a Moldovei, Cererea și oferta de valută pe piața valutară în luna septembrie 2026.